miercuri, 9 noiembrie 2011

Mierea, un aliment valoros pentru sanatate

Articol scris de Prof. Univ. Angela Elena Beju

Mierea, acest minunat dar al naturii este folosita de milenii pentru întarirea sanatii. Produsa de albine din nectarul florilor, ea reprezinta un aliment constructiv, plin de elemente de care organismul are nevoie pentru dezvoltare si refacere.

Folosita la micul dejun ea reprezinta o sursa de energie care ajuta organismul sa inceapa cu bine activitatea zilnica.

Mierea contine toate vitaminele pe care nutritionistii le considera necesare sanatatii si multe minerale (cupru, mangan, calciu, potasiu, sodiu, magneziu, fier, fosfor, siliciu).

Atat vitaminele cat si mineralele variaza în functie de nectarul folosit de albine si în ultima instanta variaza în functie de resursele solului pe care cresc plantele respective.

Exista foarte multe sorturi de miere, unele monoflore adica produse dintr-un singur fel de flori (de salcam, de tei etc), altele produse din zonele deluroase sau submontane cu multe flori (miere poliflora). Mierea de padure sau de mana este cea mai remineralizanta miere.

Observatie: mierea nu se fierbe pe foc pentru a fi dezaharisita, deoarece se pierd substantele nutritive din ea si ramane doar un simplu îndulcitor.

Preferati mierea zaharisita caci ea contine toate substantele hranitoare. Mierea din piata de cele mai multe ori este reîncalzita pentru a nu fi zaharisita si pentru a arata limpede în scopul unei bune vanzari.

Astm bronsic-remedii naturale

Articol scris de Prof. Univ. Angela Elena Beju


Este o afectiune caracterizata prin accese de sufocare, determinate de obstructia bronsica prin edem, hipersecretie, spasm si dop de mucus. In crizele de dispnee (dificultate respiratorie) exista o nevoie intensa de aer oxigenat, evacuarea acestuia din plamani facandu-se cu dificultate.

Bolnavul poate trage aer in plamani, dar nu poate sa-l dea afara decat cu mare greutate, gafaind si suierand. Accesul de astm apare brusc, mai frecvent noaptea si, pe langa greutatea in respiratie si senzatia lipsei de aer, se asociaza tusea cu expectoratie abundenta, vascoasa si spumoasa. Criza dureaza cateva ore, dar ea se poate repeta dupa saptamani, luni sau ani. Spasmul bronsic este cauzat de alergii (prin patrunderea unor particule mici de polen, peri de pe fructe, par de animale, praf etc.), nevroze, infectii etc.
Astmul bronsic se intalneste la persoane cu un sistem nervos si endocrin dezechilibrat si cu o mare sensibilitate alergica.
Alaturi de tratamentul de baza recomandat de medic sunt de ajutor plante cu actiune antispastica ce reduc dispneea.
La adult, tratamentul de baza este antialergic si numai in unele cazuri de suprainfectie este antiinfectios.
La copii, tratamentul de baza este in primul rand antiinfectios (cu antibiotice) si in al doilea rand antialergic.
In astmul bronsic pur alergic se recomanda plante care ajuta in criza, precum si plante care ajuta in tratamentul de fond.

Astfel, in crize se recomanda:

Carcelul (Ephedra vulgaris):
Este spasmolitic, dar usor hipertensiv.
Se face infizie cu 2-3 g planta la o cana cu apa. Se beau 1-2 cani pe zi.
Este contraindicat in glaucom, hipertensiune, hipertiroidie si adenom de prostata cu retentie urinara.
Sovarvul (Herba Origani)
Este expectorant, antispastic, si antiseptic.
Se face infuzie cu 1-2 lingurite de planta la o cana cu apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi.
Laptele Cainelui (Euphorbia peplus)
Are actiune antidispneica in accesele de astm.
Se face decoct din 1-2 g seminte la 100 ml apa. Se bea in timpul crizelor.

In crizele de astm infectat se folosesc:

Lichen de piatra (Lichen Islandicus)
Este emoilent si calmant al sistemului respirator, antispastic pulmonar, antibiotic, fluidificator al secretiilor bronsice.
Se face decoct cu o lingurita planta la 200 ml apa, se fierbe 5 minute si se neutralizeaza aciditatea cu un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se beau 1-2 cani pe zi inainte de mese.
Flori si radacini de Ciubotica-cucului (Flores et Radix Primulae)
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al tusei, fluidifiant al secretiilor bronhice, cicartizant.
Se face infuzie din 1-2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita. Se bea treptat in cursul unei zile.
Se mai poate folosi decoctul dintr-o lingura de radacini la o cana cu apa, la care se adauga un varf de cutit de bicarbonat. Se bea o cana pe zi in mai multe reprize.
Flori si frunze de Nalba mare (Flores et folium Althaeae)
Este emoilent, expectorant, antiinflamator si calmant.
Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.
Flori de Lumanarica (Flores Verbasci)
Are proprietati emoilente, expectorante, antiinflamatoare, calmante si cicatrizante
Se face infuzie cu o lingurita flori la o cana cu apa clocotita. Se bea treptat in cursul zilei.

Vinuri medicinale

Articol scris de Prof. Univ Angela Elena Beju

Pentru preparare, plantele maruntite se macereaza timp de 7-10 zile in vin in concentratie de 30-50 g plante, la 1 Kg de vin, dupa care urmeaza filtrarea.

Atentie!

Vinurile medicinale nu sunt recomandate bolnavilor cu afectiuni hepatice, cu gastrite acide, cu ulcer gastric sau duodenal si hipertensivilor.

Un vin medicinal des utilizat in astenie, tulburari de circulatie sau retentie de urina, este vinul de ceapa.

Se lasa la macerat timp de 8 zile, 5 cepe tocate marunt si 100 g miere, intr-un litru de vin alb. Dupa filtrare se imbuteliaza. Se iau cate 50 ml de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa.

Un alt vin medicinal folosit ca tonic general este vinul de Urzica.
150-200 g de varfuri de urzici se toaca marunt si se pun la macerat intr-un litru de vin rosu timp de 8 zile. Se agita zilnic de doua ori pe zi. Se filtreaza si se pune in sticla de culoare inchisa la rece.

Cidrurile
Vinurile obtinute din fructe prin fermentatie naturala, se numesc cidruri.